Sindicatul Unimedical - Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova: aprilie 2013

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social

Având în vedere faptul că în perioada scursă de la data intrării în vigoare a Legii nr.62/2011 – Legea dialogului social s-au constatat disfuncţii majore ale dialogului social şi ale procesului de negocieri colective la toate nivelurile,

Tinând seama de criticile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii, înaintate Guvernului României prin ”Memorandumul Tehnic cu privire la proiectul de Lege privind dialogul social în România”,

Constatând existenţa unui blocaj al negocierilor colective, care contravine prevederilor art. 41, alin. 5 din Constituţie, potrivit căruia „dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate,

Constatând că blocarea negocierilor colective este determinată de incompatibilitatea organizatorică dintre organizaţiile patronale şi cele sindicale, cauzată de reglementarea inadecvată a modalităţilor de constituire şi structurare a organizaţiilor partenerilor sociali,

Întrucât procedurile privind declanşarea, derularea şi soluţionarea conflictelor colective de muncă necesită completări suplimentare şi imediate, pentru încurajarea partenerilor sociali să recurgă în cel mai înalt grad la proceduri voluntare de soluţionare şi pentru armonizarea reglementărilor specifice cu reglementările noului Cod de procedură civilă şi ale legii de punere a acestuia în aplicare,

Ţinând cont de necesitatea soluţionării urgente a celor menţionate, întrucât aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

In temeiul art.115, alin.4 din Constituţia României

Guvernul României adoptă prezenta Ordonanţă de Urgenţă.

Art. I. - Legea nr.62/2011 – Legea dialogului social, publicată în MonitorulOficial al României Partea I nr. 322 din 10 mai 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul I, Dispoziţii generale, se abrogă.

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Sindicatele, federaţiile şi confederaţiile, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării drepturilor angajaţilor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, în contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă, precum şi în scopul promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora.

(2) Organizaţiile sindicale sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de patronate.”

3. La articolul 3, alineatele 1 şi 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Persoanele încadrate în muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special, persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, zilierii şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi să adere la o organizaţie sindicală.

(2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 5 angajaţi dintr-o unitate angajatoare sau din unităţi angajatoare diferite ale aceluiaşi sector de activitate.”

4. La articolul 3, după alineatul 5 se introduce un alineat nou, alineatul (6) care va avea următorul cuprins:

(6) Pensionarii şi şomerii pot rămâne membri într-o organizaţie sindicală, conform statutului organizaţiei ai căror membri sunt.

5. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Persoanele care deţin funcţii de demnitate publică conform legii, magistraţii, personalul militar activ din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, unităţile şi/sau subunităţile din subordinea ori coordonarea acestora nu pot constitui şi/sau adera la o organizaţie sindicală.”

6. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea organizaţiei sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea prezentei legi. În absenţa unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea şi încetarea activităţii organizaţiei sindicale, se vor aplica dispoziţiile de drept comun privind reorganizarea şi încetarea persoanelor juridice.”

7. La articolul 6, literele d), e) şi h) de la alin. 1 şi alin. 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„d) organul de conducere abilitat cu privire la stabilirea nivelului şi modului de încasare a cotizaţiei, precum şi de repartizare a acesteia;

e) organele de conducere colective şi executive, denumirea acestora, modul de alegere sau de numire, precum şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;

h) fuziunea, divizarea, sau încetarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea că bunurile date în folosinţă de către stat vor fi restituite acestuia.

(2) Statutele nu pot să conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor în vigoare.”

8. La articolul 7, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programe proprii de acţiune şi de a se afilia.”

9. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

”Art. 8. - Pot fi alese sau numite în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale persoane care au capacitate de exerciţiu deplină şi nu execută pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie de natura celei în care este ales sau numit.”

10. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Membrilor organelor de conducere executive ale organizaţiilor sindicale li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor.

(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), conducerile organizaţiilor sindicale au acces în unităţile în care au membri ori de câte ori este nevoie. Pe perioada prezenţei în unitate se va respecta Regulamentul intern.”

11. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi sau numiţi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor sau pentru necorespundere profesională, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.

(2) Sunt interzise modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă, atât ale reprezentanţilor aleşi sau numiţi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale, cât şi ale membrilor de sindicat, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicală.

(3) Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere alese sau numite deţinute, pentru încălcarea prevederilor statutare sau legale.

(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică şi raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special.”

12. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Pe perioada în care persoana aleasă sau numită în organul de conducere executiv este salarizată de organizaţia sindicală contractul sau individual de muncă sau, după caz, raportul de serviciu se suspendă, iar aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avute anterior, precum şi vechimea în muncă, respectiv în specialitate sau în funcţia publică deţinută, în condiţiile legii. Pe postul acesteia poate fi încadrată o altă persoană numai cu contract individual de muncă pe durată determinată.

(2) La revenirea în funcţia şi locul de muncă avute anterior, persoanei aflate în situaţia prevăzută la alin. (1), i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate în funcţia şi locul de muncă respective.”

13. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Prin contractele colective de muncă sau, după caz, prin acordurile colective de muncă, se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de protecţie în afară celor prevăzute la art. 10 alin. (1), (2) şi (4) şi la art. 11, pentru cei aleşi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale.”

14. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) La cererea de înscriere a sindicatului se anexează originalul şi două copii certificate pentru conformitate, pe fiecare pagină, de către împuternicitul special de pe următoarele acte:

a) procesul-verbal de constituire a sindicatului, semnat de cel puţin 5 membri fondatori ;

b) statutul sindicatului;

c) lista membrilor din organul executiv de conducere al sindicatului, cu menţionarea numelui, prenumelui, funcţiei ocupate, codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului, precum şi perioada de validitate a mandatului.”

15. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) care va avea următorul cuprins:

„(3) Originalele actelor prevăzute la alin. (2) nu trebuie să îmbrace forma autentică.”

16. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 15. - (1) Judecătoria competentă este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii de înscriere, să examineze:

a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 14, alin. (2);

b) dacă statutul sindicatului este conform prevederilor legale în vigoare.

(2) În cazul în care constată că cerinţele legale pentru constituirea sindicatului nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special, căruia îi solicită, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a neregularităţilor constatate.

(3) În cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.

(4) Instanţa pronunţă o hotărâre de admitere sau de respingere a cererii.

(5) Hotărârea judecătoriei se comunică în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.”

17. La articolul 16, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ (3) Recursul se judecă cu citarea împuternicitului special în termen de 30 de zile. Instanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.”

18. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Judecătoria este obligată sa ţină un registru special al sindicatelor, în care se înscriu: denumirea şi sediul sindicatului, numele şi prenumele membrilor organului executiv de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de dobândire a personalităţii juridice.

(2) Înscrierea în registrul special al sindicatelor prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie.”

19. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

”Art. 18. - Sindicatul dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii.”

20. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

”Art. 19. - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care judecătoria certifică înscrierea pe fiecare pagină, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie sindicatului. Al doilea exemplar al tututor actelor prevăzute la art. 14 alin. (2), vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.”

21. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

”Art. 20. - (1) Sindicatele sunt obligate să aducă la cunostinţa judecătoriei unde s-au înregistrat, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.

(2) Instanţele prevăzute la alin. (1) sunt obligate sa menţioneze în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.

(3) Cererea privind modificarea Statutului şi/sau a organelor de conducere ale sindicatului va fi însoţită de următoarele documente, în două exemplare, certificate pentru conformitate, pe fiecare pagină, de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere:

a) procesul verbal al şedinţei statutare a organului abilitat să hotărască modificarea Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;

b) copie de pe hotărîrea judecătorească de dobândire a personalităţii juridice şi copie de pe ultima hotărâre judecătorească de modificare a statutului sau a compunerii organelor de conducere, după caz;

c) statutul în forma modificată, după caz;

d) lista cu membrii organului de conducere care va cuprinde, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul şi funcţia, precum şi durata mandatului.”

22. După articolul 20 se introduce un articol nou, articolul 20¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 20¹. - Sindicatele legal constituite se pot afilia la federaţii sindicale din acelaşi sector de activitate.”

23. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - Bunurile mobile şi imobile din patrimoniul sindicatelor pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fără a putea fi împărţite între aceştia.”

24. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) Organizaţiile sindicale pot dobândi, în condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, la valoarea de evidenţă contabilă, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care sunt înfiinţate.

(2) Unităţile în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea în condiţiile legii sunt obligate să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale, cu titlu gratuit, spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora şi să asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.

(3) Pentru spaţiile din imobilele aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea federaţii şi confederaţii sindicale legal constituite şi reprezentative conform legii, precum şi uniunile judeţene ale acestora, se vor încheia contracte de comodat. Contractele de comodat se încheie pe durata existenţei organizaţiilor.

(4) Pentru construirea de sedii proprii, confederaţiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune, terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competentă.

(5) Bunurile şi serviciile care fac obiectul activităţii sindicale sunt scutite de TVA.”

25. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - Bunurile mobile şi imobile dobândite de către o organizaţie sindicală în condiţiile prevăzute de lege, necesare întrunirilor acesteia, bibliotecii sau cursurilor de pregătire şi perfecţionare a membrilor organizaţiilor sindicale, nu pot fi urmărite.”

26. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) Cotizaţia plătită de membrii de sindicat este deductibilă în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit prevederilor Codului fiscal.

(2) Reţinerea cotizaţiei de către angajator pe statul de plată se face în baza notificării scrise înaintate de sindicat privind reţinerea acesteia..

(3) În baza notificării prevăzute la alin. (2), unitatea angajatoare va vira cotizaţia încasată în contul sau, după caz, conturile indicate de sindicat.”

27. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 25. - (1) Organizaţia sindicală poate, în condiţiile prevăzute de statut:

a) să sprijine material membrii săi în exercitarea profesiunii;

b) să constituie case de ajutor proprii;

c) să editeze şi să tipărească publicaţii proprii, în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor săi şi pentru apărarea intereselor acestora;

d) să înfiinţeze şi să administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economico-sociale, comerciale, de asigurări, precum şi bancă proprie pentru operaţiuni financiare în lei şi în valută;

e) să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;

f) să organizeze şi să sprijine material şi financiar activitatea sportivă în asociaţii şi în cluburi sportive, precum şi activităţi cultural-artistice.

g) să organizeze şi să desfăşoare cursuri de pregătire şi calificare profesională;

h) să desfăşoare şi alte activităţi aprobate conform statutului propriu.

(2) În vederea realizării activităţilor prevăzute la alin. (1), sindicatele au dreptul, în condiţiile legii, la obţinerea de credite.”

28. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. - (1) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale, precum şi a unităţilor economico-sociale ale acestora se realizează prin comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului.

(2) Organele administraţiei de stat competente potrivit legii, pot controla doar plata obligaţiilor faţă de bugetul consolidat al statului.”

29. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - În vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au dreptul să folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere sau arbitraj, petiţia, pichetul de protest, mitingul, demonstratia şi greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.”

30. La articolul 28, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ (2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunţă la judecată în mod expres.”

31. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - Organizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente, potrivit art. 74 din Constituţia României, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical.”

32. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - 1) Angajatorii vor invita delegaţii desemnaţi de organizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie sau în alte organe asimilate acestora, la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.

(2) În scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale sau sportive ale membrilor, organizaţiile sindicale reprezentative vor primi de la angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile necesare pentru negocierea contractelor colective de muncă sau, după caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, sănătăţii şi securităţii în muncă şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale.

(3) Hotărârile consiliului de administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data desfăşurării şedinţei.”

33. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - Organizaţiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), la cererea organizaţiilor sindicale din compunerea lor, pot delega reprezentanţi care să trateze cu conducerile administrative ale unităţilor, să le asiste sau să le reprezinte interesele acestora în toate situaţiile.”

34. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 34. - (1) Membrii aleşi sau numiţi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă aplicabil.

(2) În funcţiile de specialitate care necesită o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi ai altor unităţi, precum şi pensionari, urmând ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în afara programului de muncă.

(3) Persoanele încadrate potrivit alin. (2) pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege, salariul şi, după caz, pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia sindicală.”

35. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - (1) Membrii aleşi sau numiţi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 5 zile pentru activităţi sindicale.

(2) Zilele pentru activităţi sindicale se reportează lunar şi se cumulează anual.

(3) Numărul de zile cumulate pe an şi beneficiarii acestora vor fi stabilite prin hotărâre a organului de conducere al organizaţiei sindicale. Hotărârea se comunică, în scris, angajatorului în termen de cinci zile de la adoptare.

(4) Modalitatea de plată a zilelor afectate pentru activităţi sindicale se stabileşte prin contractele colective de muncă aplicabile.”

36. După articolul 36 se introduce un articol nou, articolul 36¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 36¹. - (1) Fuziunea dintre două organizaţii sindicale de acelaşi nivel se poate face prin:

a) - absorbţia unei organizaţii sindicale de către o altă organizaţie sindicală de acelaşi nivel;

b) - prin contopirea a două sau mai multe organizaţii sindicale de acelaşi nivel pentru a alcătui o organizaţie sindicală nouă pe nivelul respectiv.

(2) Decizia de fuziune se ia prin hotărârea organelor de conducere abilitate statutar ale fiecărei organizaţii sindicale implicate în fuziune.

(3) În cazul fuziunii, drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra noii persoane juridice astfel înfiinţate.

(4) Prevederile prezentului articol se completează cu prevederile Codului Civil.”

37. La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

” (2) Dacă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotărâre în această privinţă, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al organizaţiei sindicale, hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau, dacă nu face parte din nici o organizaţie, unei alte organizaţii sindicale cu specific asemănător.”

38. La articolul 40, alineatul (2) se abrogă.

39. La articolul 41, după alineatul (4) se adaugă un alineat nou, alineatul 5 care va avea următorul cuprins:

„(5) Un sindicat sau o federaţie sindicală nu se pot afilia decât la o singură organizaţie sindicală de rang superior.”

40. La articolul 42, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În vederea dobândirii personalităţii juridice, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei sindicale va depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti o cerere pentru dobândirea personalităţii juridice, însoţită de următoarele înscrisuri:

a) hotărârea de constituire a federaţiei sau confederaţiei sindicale;

b) hotărârile organizaţiilor sindicale de a se asocia într-o federaţie sau confederaţie, semnate de reprezentanţii legali ai acestora;

c) copii legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive şi irevocabile, de către organizaţiile sindicale care se asociază;

d) statutul federaţiei sau confederaţiei sindicale constituite;

e) lista membrilor din organul executiv de conducere, cu numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia acestora.”

41. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 43. - Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4), dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiei sau a confederaţiei sindicale care a hotărât constituirea acestora. În acest scop, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la secţia/completul specilalizat în soluţionarea litigiilor de muncă şi de asigurări sociale de pe lângă tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază de competenţă teritorială îşi are sediul uniunea, însoţită de următoarele acte, în două exemplare, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe :

a) hotărârea federaţiei sau a confederaţiei pentru constituirea uniunii, potrivit statutului;

b) statutul federaţiei sau confederaţiei;

c) hotărârea judecătorească de dobândire a personalităţii juridice a federaţiei sau confederaţiei, rămasă definitivă, precum şi de pe ultima hotărâre judecătorească de modificare a statutului;

d) statutul uniunii sindicale teritoriale;

e) lista membrilor din organul de conducere executivă, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia.

(2) actele prevăzute la lit. a)-e) nu trebuie să îmbrace formă autentică.”

42. La articolul 44 alineatul (1), litera b) şi alineatul (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins :

„b) dacă statutul organizaţiei sindicale este conform prevederilor legale în vigoare.

(5) Hotărârea tribunalului se comunică semnatarului cererii în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.”

43. La articolul 45, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Recursul se judecă, cu citarea împuternicitului special, în termen de 30 de zile. Instanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului în termen de 5 zile de la pronunţare.”

44. La articolul 46, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Tribunalele sunt obligate să ţină un registru special al federaţiilor, confederaţiilor sindicale şi uniunilor teritoriale ale acestora, în care vor consemna: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice.

(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal.”

45. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 47. - Organizaţia sindicală constituită prin asociere dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice.”

46. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 48. - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care tribunalul certifică înscrierea pe fiecare pagină, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizaţiei sindicale, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, în copii semnate de împuternicitul special pentru conformitate şi vizate de tribunal, se va păstra în arhiva acestuia.”

47. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - (1) Organizaţiile sindicale constituite prin asociere sunt obligate să aducă la cunoştinţa tribunalelor judeţene sau a Tribunalului Municipiului Bucureşti, unde s-au înregistrat, orice modificare ulterioară a statutelor, precum şi orice schimbare în compunerea organelor de conducere.

(2) Cererea privind modificarea Statutului şi/sau organelor de conducere ale federaţiilor, confederaţiilor sindicale şi uniunilor teritoriale ale acestora, va fi însoţită de următoarele documente în două exemplare, certificate pentru conformitate cu originalul pe fiecare pagină de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere:

a) procesul-verbal al şedinţei statutare a organului abilitat să hotărască modificarea Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere ;

c) statutul în forma modificată, după caz;

d) lista cu membrii organului de conducere care va cuprinde: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul şi funcţia, după caz.

(3) Actele depuse de federaţii şi confederaţii pentru susţinerea cererilor de la alin. (2), nu trebuie să îmbrace forma autentică.

(4) Instanţa este obligată să menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.”

48. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 50. - (1) Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale.

(2) Sindicatele legal constituite se pot afilia la federaţii sindicale din acelaşi sector de activitate.”

49. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) Sunt reprezentative organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(A) La nivel naţional:

a) au statut legal de confederaţie sindicală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) au în componenţă structuri proprii în cel puţin jumătate din numărul total al judeţelor, inclusiv municipiul Bucureşti;

d) au în componenţă federaţii sindicale reprezentative în cel puţin 15% din sectoarele de activitate;

e) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri cel puţin egal cu 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională.

(B) La nivel de sector de activitate:

a) au statut legal de federaţie sindicală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) organizaţiile sindicale membre cumulează un număr de membri cel puţin egal cu 7% din efectivul angajaţilor din sectorul respectiv;

(C) La nivel de grup de unităţi:

a) au statut legal de federaţie sindicală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) numărul membrilor sindicatelor componente este cel puţin egal cu 7% din efectivul angajaţilor din grupul respectiv;

(D) La nivel de unitate:

a) au statut legal de sindicat;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin 35% din numărul angajaţilor unităţii.

(2) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale la nivel naţional, de sector şi grup de unităţi se constată la cererea confederaţiilor şi federaţiilor de către secţia specializată/completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă din cadrul Tribunalului Bucureşti.

(3) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate la nivel de unitate se constată, la cererea sindicatelor, de către secţia specializată/completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă din cadrul tribunalului în a căror rază de competenţă îşi au sediul acestea.

(4) Hotărârea este supusă numai recursului.

(5) Hotărârea se motivează şi se comunică în 15 zile de la pronunţare.”

50. Articolul 52 - se modifică şi va avea următorul cuprins

„Art. 52. - Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:

(1) La nivel naţional:

a) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice de către confederaţie şi de pe ultima hotărâre judecătorească de modificare a Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;

b) copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;

c) situaţie cumulativă semnată de reprezentantul legal al confederaţiei, cuprinzând lista federaţiilor componente şi numărul total de membri; aceasta are la bază declaraţiile federaţiilor membre;

d) copii de pe hotărârile judecătoreşti definitive de constatatare a reprezentativităţii federaţiilor membre în număr de cel puţin 15% din totalul sectoarelor de activitate;

e) copii de pe hotărârile de înfiinţare a structurilor judeţene proprii, adoptate conform statutului organizaţiei;

f) lista sectoarelor de activitate, în care confederaţia are organizaţii membre, precum şi numărul de angajaţi din economia naţională, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică;

g) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

(2) La nivel de sector de activitate şi la nivel de grup de unităţi:

a) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice de către federaţie şi de pe ultima hotărâre judecătorească de modificare a Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere, după caz;

b) situaţie cumulativă semnată de reprezentantul legal al federaţiei, cuprinzând lista sindicatelor componente şi numărul total de membri. Aceasta are la bază declaraţiile fiecărui sindicat membru;

c) copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;

d) numărul de angajaţi din sectorul de activitate, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Pentru grupul de unităţi, numărul de angajaţi ai unităţilor care constituie grupul de unităţi se dovedeşte cu adeverinţele eliberate de unităţile care constituie grupul sau cu certificat eliberat de Inspecţia Muncii, pe baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă a salariaţilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului în acest scop se face gratuit.

e) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;

(3) La nivel de unitate:

a) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi de pe ultima hotărâre judecătorească de modificare a statutului şi/sau componenţei organelor de conducere;

b) copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;

c) document certificat de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;

d) adeverinţă eliberată de unitate sau certificat eliberat de Inspecţia Muncii, privind numărul de angajaţi din unitate, pe baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă a salariaţilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului în acest scop se face gratuit.”

51. La articolul 53, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) O copie a dosarului menţionat la alin. 1 va fi postată pe site-ul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului.”

52. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. - (1) Organizaţiile de angajatori, denumite în continuare organizaţii patronale, sunt structuri asociative autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor membrilor lor, prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, în contractele colective de munca, precum şi de statutele proprii.

(2) Angajatorul este persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu.

(3) Organizaţiile patronale sunt independente faţă de autorităţile publice, partidele politice şi organizaţiile sindicale.

(4) Organizaţiile patronale se constituie prin asocierea liberă, fie la nivel naţional, fie la nivel teritorial, după cum urmează:

a) doi sau mai mulţi angajatori din acelaşi sector de activitate definit prin apartenenţa obiectului principal de activitate la aceeaşi diviziune, grupă sau clasă conform codului CAEN, pot constitui o organizaţie denumită în continuare patronat;

b) două sau mai multe patronate din acelaşi sector de activitate pot constitui o federaţie patronală;

c) două sau mai multe federaţii din sectoare diferite de activitate pot constitui o confederaţie patronală.

(5) Federaţia şi confederaţia patronală poate constitui, din organizaţiile afiliate, uniuni patronale teritoriale cu sau fără personalitate juridică. Structurile organizatorice teritoriale fără personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea în baza statutului organizaţiilor patronale din care fac parte.

(6) Uniunile patronale teritoriale, constituite potrivit alin. (3), dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor patronale care au hotărât constituirea acestora. În acest scop împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea, însoţită de hotărârea federaţiei sau a confederaţiei pentru constituirea uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor şi/sau confederaţiilor şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice ale acestora, rămase definitive si irevocabile.

(7) Un angajator nu se poate afilia decât la un singur patronat sau federaţie patronală. Un patronat sau o federaţie patronală nu se poate afilia decât la o singură organizaţie patronală de rang superior.

(8) Asocierile de orice tip care nu respectă prevederile alineatului 4 nu pot fi înregistrate ca organizaţii patronale.”

53. La articolul 55, alin.(1), (2), (3), (4), (5) se abrogă

„Organizaţiile patronale constituite la nivel naţional trebuie să aibă în componenţă structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţe, inclusiv în municipiul Bucureşti.”

54. La articolul 56, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Organizaţiile patronale se pot afilia la organizaţii interne şi internaţionale conform statutului propriu.”

55. Articolul 58 se va modifica şi va avea următorul cuprins:

„Art. 58. - (1) Statutul va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea organizaţiei patronale şi sediul principal;

b) obiectul de activitate şi scopul;

c) patrimoniul iniţial, mărimea şi compunerea acestuia;

d) sursele de finanţare;

e) drepturile şi obligaţiile membrilor;

f) organele de conducere şi durata mandatului;

g) procedura de fuziune, dizolvare şi lichidare a organizaţiei patronale.

(2) Personalitatea juridică a organizaţiei patronale se dobândeşte potrivit prezentei legi.

(3) Pentru dobândirea personalităţii juridice de către o organizaţie patronală, împuternicitul special al membrilor fondatori, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul aceasta.

(4) La cererea de înscriere a organizaţiei patronale se anexează originalul şi două copii, certificate pentru conformitate cu originalul, pe fiecare pagină, de împuternicitul special, ale următoarelor acte:

a) procesul-verbal de constituire a organizaţiei patronale, semnat de membrii fondatori;

b) statutul organizaţiei patronale;

c) lista membrilor din organul de conducere al organizaţiei patronale, cu menţionarea numelui, prenumelui, funcţiei ocupate, codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului, precum şi durata de validitate a mandatului;

d) dovada existenţei sediului.

(5) Originalele actelor prevăzute la alin. (4) nu trebuie să îmbrace forma autentică.”

56. După articolul 58 se introduce un articol nou, articolul 58¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 58¹. - (1) Judecătoria competentă potrivit art. 58 alin. (3), la primirea cererii de înscriere, este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia, să examineze:

a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 58 alin. (4);

b) dacă statutul organizaţiei patronale este conform prevederilor legale în vigoare.

(2) În cazul în care constată că cerinţele legale pentru constituirea organizaţiei patronale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 58 alin. (3), căruia îl solicită, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel mult 7 zile.

(3) În cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei patronale.

(4) Instanţa pronunţă o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.

(5) Hotărârea judecătoriei se comunică semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.

(6) Hotărârea judecătoriei este supusă numai recursului.

(7) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare.

(8) Recursul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei patronale, în termen de 30 de zile. Instanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.”

57. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 59. - (1) Judecătoria este obligată să ţină un registru special al organizaţiilor patronale, în care se înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei patronale, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, durata mandatului, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere,

(2) Înscrierea organizaţiei patronale în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de instanţa de judecată.

(3) Certificatul de înscriere al organizaţiei patronale în registrul special al judecătoriei se comunică acesteia în termen de 5 zile de la înscriere.

(4) Organizaţia patronală are obligaţia ca, în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de înfiinţare, să transmită Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în format electronic, statutul, actul constitutiv, tabelul de adeziuni, datele de contact ale membrilor organelor executive de conducere, copie de pe cererile de adeziune ale tuturor societăţilor comerciale membre, hotărârea judecătorească, cu menţiunea rămânerii definitive şi irevocabile.

(5) Organizaţia patronală dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la alin. (1) a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii.

(6) Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care judecătoria certifică înscrierea pe fiecare pagină, împreună cu câte un exemplar al celorlalte înscrisuri depuse, se restituie organizaţiei patronale, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 58 alin. (4), în copii certificate pentru conformitate cu originalul, pe fiecare pagină, de împuternicitul special şi vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.

(7) Organizaţiile patronale sunt obligate să aducă la cunoştinţa judecătoriei sau Tribunalului Municipiului Bucureşti unde s-au înregistrat orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.

(8) La termenul legal de expirare a mandatului, judecătoria sau Tribunalul Municipiului Bucureşti unde s-au înregistrat, după caz, va proceda la radierea din oficiu a numelui persoanelor din compunerea organului de conducere.

(9) Instanţele prevăzute la alin. (7) sunt obligate să menţioneze în registrul special prevăzut la alin. (1) modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei patronale.

(10) Cererea privind modificarea statutelor şi/sau a organelor de conducere a organizaţiei patronale va fi însoţită de următoarele documente în două exemplare, certificate pentru conformitate cu originalul, pe fiecare pagină, de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere:

a) procesul verbal al şedinţei statutare a organului abilitat să hotărască modificarea statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;

b) copie de pe hotărârea judecătorească de dobândire a personalităţii juridice şi copie de pe ultima hotărâre judecătorească de modificare a statutului sau a compunerii organelor de conducere, după caz;

c) statutul în forma modificată;

d) lista cu membrii organului de conducere care va cuprinde, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, funcţia şi durata mandatului, după caz.

(11) Noile organe de conducere alese statutar în cadrul adunărilor generale îşi preiau atribuţiile din momentul anunţării rezultatului alegerilor.

(12) În cazul respingerii pe fond a cererii de înscriere de către organul judecătoresc, conducerea organizaţiei patronale este preluată imediat de organul de conducere colectivă, având ca sarcină organizarea în termen de maximum 30 de zile a unei noi adunări generale de alegeri.”

58. Articolul 60 se abrogă.

59. La articolul 62, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În vederea realizării scopului pentru care sunt înfiinţate, organizaţiile patronale:

a) reprezintă, promovează, susţin şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor lor;

b) promovează concurenţa loială, în condiţiile legii;

c) desemnează, în condiţiile legii, reprezentanţi la negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă, la alte tratative şi acorduri în relaţiile cu autorităţile publice şi cu sindicatele, precum şi în structurile bipartite şi tripartite de dialog social;

d) elaborează şi promovează coduri de conduită în afaceri;

e) promovează principiile responsabilităţii sociale;

f) asigură pentru membrii lor informaţii, facilitarea de relaţii între aceştia precum şi cu alte organizaţii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanţă şi asistenţă de specialitate, inclusiv în domeniul ocupării şi formării profesionale;

g) la cererea membrilor lor, au dreptul de a-i asista şi reprezenta în faţa instanţelor de judecată de toate gradele, a organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi, prin apărători proprii sau aleşi;

h) emit certificate de probitate pentru membrii lor în condiţiile legislaţiei în vigoare;

i) elaborează şi implementează politici de ocupare şi plasare a forţei de muncă;

j) elaborează strategii şi politici de dezvoltare economico-socială la nivel sectorial şi naţional, în condiţiile legii;

k) înfiinţează şi administrează, în condiţiile legii, în interesul membrilor lor, unităţi sociale, de cultură, de învăţământ şi cercetare în domeniul propriu de interes, societăţi comerciale, de asigurări, precum şi bancă proprie;

l) organizează expoziţii şi conferinţe cu profil profesional;

m) desfăşoară activităţi de certificare profesională, perfecţionare şi reconversie profesională;

n) preiau activităţi externalizate de instituţii de stat şi/sau cu capital mixt şi privat;

o) accesează şi participă la proiecte cu finanţare din fonduri europene şi/sau din alte surse externe atrase.”

60. La articolul 63, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pot fi alese în organele de conducere ale organizaţiilor patronale persoane care au capacitate deplină de exerciţiu şi nu execută pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii, nu au făcut parte din organele de poliţie politică ale regimului comunist şi nu au fost informatori ai poliţiei politice comuniste.”

61. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 64. - Organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional pot adresa autorităţilor publice competente propuneri de legiferare în domeniile specifice de interes.”

62. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 66. - (1) Organizaţiile patronale pot dobândi, în condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, la valoarea de evidenţă contabilă, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care sunt înfiinţate.

(2) Pentru spaţiile din imobilele aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea federaţii şi confederaţii patronale legal constituite şi reprezentative conform legii, precum şi pentru organizaţiile judeţene ale acestora, se vor încheia contracte de comodat. Contractele de comodat se încheie pe durata existenţei organizaţiilor.

(3) Pentru construirea de sedii proprii, confederaţiile şi federaţiile patronale reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune, terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competentă.

(4) Bunurile şi serviciile care fac obiectul activităţii patronale sunt scutite de TVA.”

63. Articolul 67 se abrogă.

64. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 68. - (1) Activitatea economico-financiară a organizaţiilor patronale se desfăşoară potrivit bugetului propriu de venituri şi cheltuieli.

(2) Sursele veniturilor organizaţiilor patronale pot fi: taxe de înscriere, cotizaţii, contribuţii pentru fondul destinat negocierii contractelor colective de muncă şi alte activităţi specifice, donaţii, sponsorizări şi alte venituri, potrivit statutelor şi legilor în vigoare.

(2) Organizaţiile patronale pot desfăşura şi alte activităţi specifice generatoare de venituri, cum sunt:

a) înfiinţarea şi administrarea de unităţi de pregătire, certificare profesională şi consultanţă în domeniile specifice ramurilor economice pe care le reprezintă;

b) înfiinţarea şi administrarea de unităţi economice, comerciale, mass – media, culturale, de învăţământ, de asigurări, precum şi instituţie bancară proprie pentru operaţiuni financiare în lei şi în valută;

c) organizarea în ţară şi străinatate de expoziţii, târguri, simpozioane şi conferinţe cu profil profesional;

d) desfăşurarea de activităţi de certificare profesională, perfecţionare şi reconversie profesională;

e) preluarea de activităţi externalizate de instituţii de stat şi/sau cu capital mixt;

f) accesarea şi participarea la programe şi proiecte cu finanţare din fonduri europene şi/sau din alte surse externe atrase.

(4) Taxa de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă se înregistrează în contabilitate la capitolul cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal pentru cel care le efectuează.

(5) Veniturile organizaţiilor patronale sunt destinate realizării scopurilor pentru care au fost înfiinţate şi nu pot fi repartizate membrilor acestora.

(6) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor patronale se realizează prin comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului şi legislaţiei în vigoare.

(7) Cotizaţia plătită de membrii organizaţiilor patronale este deductibilă din baza de calcul a impoozitului pe profit a respectivelor societăţi comerciale, până la 1% din profitul realizat.

(8) Controlul asupra activităţii economico-financiare desfăşurate de organizaţiile patronale, precum şi asupra stabilirii şi virării obligaţiilor faţă de bugetul general consolidat se realizează de către organele administraţiei de stat competente, potrivit legii.”

65. Articolul 71 se abrogă.

66. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 72. - Sunt reprezentative organizaţiile patronale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

(1) La nivel naţional:

a) au statut legal de confederaţie patronală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) au în componenţă structuri proprii, cu sau fără personalitate juridică, în cel puţin jumătate din numărul judeţelor, inclusiv municipiul Bucureşti;

d) au în componenţă patronate sau federaţii patronale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în cel puţin 15% din sectoarele de activitate;

e) reprezintă angajatori ale căror unităţi încadrează minim 7% din efectivul angajaţilor din cadrul economiei naţionale, mai puţin angajaţii din sectorul bugetar;

(2) La nivel de sector de activitate:

a) au statut legal de patronat sau federaţie patronală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) reprezintă angajatori ale căror unităţi cuprind minim 10% din efectivul angajaţilor sectorului respectiv.

(3) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate prevăzute la alin. (1) şi (2) se constată de către completele specializate în soluţionarea conflictelor de muncă din cadrul Tribunalului Bucureşti, la cererea organizaţiilor patronale.

(4) Hotărârea este supusă numai recursului.

(5) Hotărârea se motivează şi se comunică în 15 zile de la pronunţare.”

67. Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 73. - Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor patronale în sensul prezentei legi, se face astfel:

(1) La nivel naţional:

b) copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;

c) copii de pe hotărârile judecătoreşti definitive de constatare a reprezentativităţii organizaţiilor membre, în număr de cel puţin 15% din totalul sectoarelor de activitate;

d) copii de pe actele de înfiinţare a structurilor judeţene proprii conform statutelor, în cel puţin jumătate din numărul judeţelor şi municipiul Bucureşti;

e) lista sectoarelor de activitate, în care confederaţia are organizaţii membre, precum şi numărul de angajaţi din economia naţională, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică;

f) dovada depunerii la Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

g) declaraţie scrisă pe proprie răspundere a fiecarei societaţi comerciale privind apartenenţa la o singură organizaţie patronală de rang superior;

(2) La nivel de sector de activitate:

a) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice a patronatului sau federaţiei patronale şi de pe ultima hotărâre judecătorească de modificare a Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere, după caz;

b) situaţie cumulativă semnată de reprezentantul legal al patronatului sau federaţiei patronale, cuprinzând lista angajatorilor membri;

c) certificat eliberat de Inspecţia Muncii, privind numărul de angajaţi ai unităţilor cuprinse în lista prevăzută la lit. b), pe baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă a salariaţilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului în acest scop se face gratuit;

d) copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;

e) numărul de angajaţi din sectorul de activitate, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică;

f) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;

g) declaraţie scrisă, pe proprie răspundere, a fiecărei societăţi comerciale privind apartenenţa la o singură organizaţie patronală de rang superior.”

68. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 74. - (1) Anterior depunerii dosarului de reprezentativitate la instanţă, patronatele, federaţiile şi confederaţiile patronale vor depune o copie de pe respectivul dosar la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care le va înregistra şi va emite dovadă în acest sens.

(2) O copie a dosarului menţionat la alin. 1 va fi postată pe site-ul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrare.”

69. La articolul 76, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) preşedintele Consiliului Economic şi Social şi alţi membri conveniţi cu partenerii sociali.”

70. La articolul 92, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins :

„(2) Fiecare confederaţie patronală şi sindicală reprezentativă are dreptul să desemneze un membru în Plenul CES. Repartizarea locurilor rămase neocupate până la limita celor 15 pentru fiecare parte se face prin consensul confederaţiilor patronale, respectiv sindicale, reprezentative, fiecare parte încheind un acord scris în acest sens.”

71. La articolul 100, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri, cu condiţia ca fiecare parte să fie reprezentată de cel puţin 8 persoane.”

72. Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 127. - Prezenta lege reglementează organizarea, desfăşurarea, finalizarea negocierilor colective precum şi aplicarea rezultatelor acestora în vederea încheierii contractelor colective de muncă. Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi negocierilor colective în vederea încheierii de acorduri colective de muncă, în măsura în care nu există legi speciale în domeniu.”

73. După articolul 127 se introduce un articol nou, articolul 127¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 127¹. - (1) În sensul prezentului titlu, se definesc următorii termeni:

a) contractul colectiv de muncă/acordul colectiv de muncă este convenţia încheiată între angajator sau organizaţia patronală, pe de o parte, şi angajaţi, reprezentaţi de sindicat sau de organizaţii sindicale, ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă;

b) prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care poate, potrivit legislaţiei în vigoare, să angajeze personal prin încheierea de contracte individuale de muncă sau în baza raporturilor de serviciu;

c) organizaţia patronală este organizaţia constituită conform legii, abilitată să încheie contracte colective de muncă;

d) angajat desemnează orice persoană fizică care desfăşoară o activitate remunerată sub autoritatea unui angajator, inclusiv funcţionarul public şi personalul din sectorul bugetar, în temeiul unui contract individual de muncă ori a unui raport de serviciu;

e) organizaţiile sindicale sunt organizaţii constituite pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării drepturilor angajaţilor prevăzute în legislaţia natională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, în contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă, precum şi în scopul promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora.

f) prin unitate se înţelege persoana juridică ce angajează personal;

g) prin grup de unităţi se înţelege forma de structurare în vederea negocierii colective, constituită prin acordul a două sau mai multe unităţi care au acelaşi obiect principal de activitate conform codului din Clasificarea activităţilor din economia naţională (cod CAEN) sau de către o companie naţională, regie autonomă, instituţie sau autoritate publicăcare are în subordine ori în coordonare subunităţi care angajează forţă de muncă sau au delegare de competenţă în acest scop..

(2) Părţile semnatare ale unui contract colectiv de muncă sunt, de regulă, partea patronală şi partea sindicală. Partea patronală este compusă din angajator sau organizaţiile patronale reprezentative conform legislatiei în vigoare, iar partea sindicală este compusă din organizaţiile sindicale reprezentative conform legislaţiei în vigoare.”

74. Articolul 128 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) Prin încheierea contractelor colective de muncă/acordurilor colective se urmăreşte promovarea şi apărarea intereselor părţilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă şi asigurarea păcii sociale.

(2) Fac parte din contractele colective de muncă/acordurile colective şi convenţiile dintre părţile semnatare ale acestora prin care se soluţionează conflictele colective de muncă, precum şi hotărârile arbitrale în această materie, de la data pronunţării acestora.

(3) Contractele colective de muncă/ acordurile colective vor cuprinde şi clauze referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale şi patronale, respectiv a reprezentanţilor angajaţilor, care pot fi negociate la un nivel superior faţă de prevederile legale care privesc această protecţie.

(4) Contractele colective de muncă/acordurile colective se negociază la nivel de unităţi, grupuri de unităţi, sectoare de activitate şi naţional.

(5) Contractele colective de muncă/acordurile colective aplicabile în sectorul bugetar nu pot conţine drepturi de natură salarială al căror cuantum este stabilit în mod imperativ prin lege.

(6) Unităţile din acelaşi sector de activitate se pot constitui şi în grupuri de unităţi, în vederea negocierii de contracte colective/acordurile colective la nivelul respectiv.

(7) Contractele colective de muncă/acordurile colective se negociază şi la nivelul regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, asimilate grupurilor de unităţi, precum şi la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice ce angajează forţă de muncă. În cazul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în cooordonare alte persoane juridice care angajează personal, contractul colectiv de muncă se încheie între conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi sindicatele legal constituite şi reprezentative, potrivit legii.

(8) Contractele colective de muncă/acordurile colective se negociază la nivel de sector de activitate bugetar de către reprezentantul legal al autorităţii publice centrale competente şi federaţiile sindicale reprezentative.

(9) În administraţia publică locală – componentă a sectorului de activitate “administraţie publică” - contractul colectiv de muncă/acordul colectiv se negociază între structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi federaţiile sindicale reprezentative. În acest sens, structurile asociative specifice administraţiei publice locale sunt asimilate grupurilor de unităţi bugetare.”

75. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 129. - (1) În unităţile care au peste 21 de angajaţi, negocierea colectivă este obligatorie.

(2) La nivel de unitate iniţiativa negocierii aparţine angajatorului.

(3) În cazul în care angajatorul nu iniţiază negocierea cu cel puţin 60 de zile anterior datei expirării contractului în vigoare, aceasta va începe la cererea organizaţiei sindicale, în termen de 5 zile lucrătoare de la transmiterea solicitării.

(4) La nivelul grupului de unităţi, sector de activitate şi naţional iniţiativa negocierii aparţine oricăruia dintre parteneri.

(5) La nivel naţional, fac obiectul negocierii aspecte ale raporturilor de muncă şi unele cerinţe de formă şi de procedură privind negocierea colectivă, precum:

a) echivalarea funcţiilor salariate din economia naţională;

b) regimul juridic al liderilor sindicali şi al reprezentanţilor angajaţilor;

c) durata timpului de lucru, inclusiv durata maximă a timpului de lucru şi numărul orelor suplimentare;

d) durata minimă a concediului de odihnă şi condiţiile de acordare;

e) amenajarea timpului de muncă cu fracţiune de normă;

f) procedura-cadru de stabilire a criteriilor de evaluare profesională a angajaţilor;

g) procedura-cadru de cercetare disciplinară;

h) elaborarea cadrului instituţional privind constituirea şi funcţionarea organismelor bipartite de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor contractelor colective de muncă;

i) reglementarea unor proceduri de soluţionare amiabilă a conflictelor intervenite între partenerii sociali;

j) regulile privind organizarea şi desfăşurarea arbitrajului conflictului de interese;

k) stabilirea sectoarelor de activitate ale economiei naţionale în vederea negocierii colective la nivel de sector.”

76. După articolul 129 se introduce un articol nou, articolul 129¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 129¹. - (1) Negocierea colectivă are loc în fiecare an, după cum urmează:

a) cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minim un an;

b) cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă, în cazul în care acestea sunt încheiate pe mai mult de un an.

(2) Pentru funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special şi ceilalţi angajaţi din sectorul bugetar, negocierile purtate în vederea încheierii acordurilor colective de muncă sau contractelor colective de muncă, încep cu cel puţin 60 de zile înainte de fundamentarea proiectelor de buget pentru anul următor, la nivelul fiecărui ordonator de credite, şi vor fi finalizate în cel mult 30 de zile după aprobarea bugetului.

(3) Negocierea colectivă obligatorie anual va avea ca obiect cel puţin: salariile, timpul de lucru, programul de lucru, condiţiile de muncă şi formarea profesională.”

77. Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 130. - (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la iniţierea negocierii prevăzute de art. 129, angajatorii sau organizaţiile acestora au obligaţia să convoace părţile îndreptăţite, în vederea negocierii contractului colectiv de muncă sau, după caz, a acordului colectiv de muncă.

(2) La prima reuniune a părţilor se stabilesc informaţiile publice şi cu caracter confidenţial pe care angajatorul le va pune la dispoziţia părţii sindicale şi data până la care urmează a îndeplini această obligaţie.

(3) Regimul informaţiilor confidenţiale puse la dispoziţie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind cadrul general de informare şi consultare a angajaţilor.

(4) Informaţiile pe care angajatorul sau organizaţiile patronale le vor pune la dispoziţia părţii sindicale, trebuie să permită o analiză a situaţiei economico‑financiare şi vor cuprinde cel puţin date referitoare la:

a) situaţia economico‑financiară la zi, precum şi perspectiva de evoluţie a acesteia pe următoarea perioadă contractuală;

b) sistemul de salarizare avut în vedere şi aplicarea acestuia pe următoarea perioadă contractuală;

c) situaţia, structura şi evoluţia estimată a ocupării forţei de muncă, precum şi eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală;

d) măsurile propuse privind organizarea muncii, programului şi a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală;

e) măsurile propuse privind protecţia drepturilor salariaţilor în caz de transfer al unităţii sau a unei părţi a acesteia;

(5) Părţile vor consemna în procesul verbal al primei reuniuni următoarele:

a) componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unei împuterniciri scrise;

b) nominalizarea persoanelor mandatate să semneze contractul colectiv de muncă sau acordul colectiv de muncă;

c) durata maximă a negocierilor convenită de părţi;

d) locul şi calendarul reuniunilor;

e) dovada reprezentativităţii părţilor participante la negocieri;

f) dovada convocării tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere;

g) alte detalii privind negocierea.

(6) Prima şedinţă de negociere reprezintă momentul la care se consideră că negocierile au fost declanşate.

(7) La fiecare şedinţă de negociere se încheie procese verbale semnate de reprezentanţii mandataţi ai părţilor în care se consemnează conţinutul negocierilor.”

78. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 132. - (1) Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

(2) Contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.

(3) La încheierea contractelor colective de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile angajaţilor au un caracter minimal.”

79. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 133. - (1) Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează:

a) pentru toţi angajaţii din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;

b) pentru toţi angajaţii persoanelor juridice aflate în subordinea sau în coordonarea autorităţilor şi instituţiilor publice care încheie contracte colective de muncă în conformitate cu dispoziţiile art. 128 alin.(7) din prezenta lege;

c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile care fac parte din grupul de unităţi pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;

d) pentru toţi angajaţii din unităţile din sector în care părţile negociatoare au membri;

e) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă, dacă, fie partea sindicală reprezintă mai mult de jumătate din numărul angajaţilor din sector, fie partea patronală reprezintă unităţi în care sunt angajaţi mai mult de jumătate din numărul total al angajaţilor din sector;

f) pentru toți angajații încadrați în unitățile din țară și pentru toate contractele colective încheiate la nivel inferior, în cazul contractelor la nivel național.

(2) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate pentru personalul din sectorul bugetar, părţile vor stabili expres modalităţile de negociere a contractelor de muncă prevăzute la art. 128 alin. (7) din prezenta lege.

(3) În contractul colectiv de muncă la nivel de sector de activitatel, grup de unităţi sau unităţi, clauzele aplicabile angajaţilor încadraţi cu contract individual de muncă în sectorul bugetar vor fi menţionate într-un capitol separat. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime şi maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale.

(4) Pentru fiecare dintre nivelurile pentru care se negociază, se încheie şi se înregistrează câte un singur contract colectiv de muncă.

(5) Prin contractul colectiv de muncă, părţile pot conveni constituirea unui fond din contribuţia angajatorului şi angajaţilor, destinat activităţilor în domeniul negocierilor colective. Utilizarea fondului poate fi făcută numai în condiţiile stabilite de contractul colectiv de muncă aplicabil.”

80. Articolul 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 134. - Părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorul sau organizaţiile patronale şi angajaţii prin organizaţiile sindicale, reprezentaţi după cum urmează:

(1) Angajatorul sau organizaţiile patronale:

a) la nivel de unitate, de către organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcţionare, după caz;

b) la nivel de sector de activitate şi la nivel naţional, de către organizaţiile patronale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi;

c) la nivelul instituţiei bugetare şi grupului de unităţii bugetare, de către conducătorul instituţiei şi grupurilor de unităţi bugetare sau de către locţiitorul de drept al acestuia;

d) la nivel de sector de activitate bugetar de către reprezentantul legal al autorităţii publice centrale competente;

(2) Angajaţii:

a) la nivel de unitate:

i. de către sindicatele legal constituite şi reprezentative şi/sau de către sindicatele nereprezentative legal constituite şi afiliate la o federaţie reprezentativă în sectorul de activitate respectiv;

ii. acolo unde nu sunt constituite sindicate, de către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;

b) la nivelul grupurilor de unităţi, al sectoarelor de activitate și la nivel național, de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi;

c) la nivelul instituţiilor bugetare şi grupului de unităţi bugetare, al autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează personal, de către organizaţiile sindicale reprezentative la aceste niveluri, potrivit legii.”

81. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 135. - (1) În unităţile în care nu există nici un membru de sindicat, negocierea contractului colectiv de muncă se face de către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor.

(2) Alegerea reprezentanţilor angajaţilor prevăzuţi la alin. (1) se face prin votul secret a cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.”

82. După articolul 135 se introduce un articol nou, articolul 135¹ carea va avea următorul cuprins:

„Art. 135¹. - Confederaţiile reprezentative la nivel naţional conform prezentei legi au dreptul să negocieze contracte colective de muncă la nivelul sectoarelor de activitate şi grupurilor de unităţi în care au federaţii membre, la cererea acestora.”

83. La articolul 136, alin. (2) se abrogă.

84. Articolul 137 se abrogă.

85. Articolul 138 se abrogă.

86. Articolul 139 se abrogă.

87. Articolul 140 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 140. - (1) În scopul asigurării participării la negocierea contractelor colective de muncă, la nivel de sector şi grup de unităţi, organizaţiile patronale sau angajatorii vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite, precum şi confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective.

(2) Anunţul prevăzut la alin. (1) în formă scrisă, va fi transmis părţilor interesate cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii negocierilor.

(3) Organizaţiile patronale şi/sau organizaţiile sindicale care dobândesc reprezentativitate conform prezentei legi pe perioada de valabilitate a unui contract colectiv de muncă la nivelul la care au dobândit reprezentativitate pot adera la contractul în cauză printr-o notificare scrisă adresată organizaţiilor semnatare şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sau inspectoratelor teritoriale de muncă, după caz.

(4) Datele de identificare ale confederaţiilor şi federaţiilor sindicale reprezentative vor fi solicitate Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care este depozitarul documentelor de reprezentativitate, conform prezentei legi.

(5) La nivel de unitate, angajatorul va convoca în scris organizaţiile sindicale îndreptăţite să participe la negociere sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii negocierilor.

(6) Neinvitarea la negocieri a tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă constituie motiv de neînregistrare a contractului colectiv de muncă negociat.”

88. Articolul 141 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 141. - (1) Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 de luni.
(2) Părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege, pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului.”

89. Articolul 142 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 142. - (1) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă, care sunt negociate cu încălcarea prevederilor art. 128 alin. (5), art. 132 şi art. 133 alin. (3) sunt lovite de nulitate.

(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanţele judecătoreşti/completele specializate în soluţionarea conflictelor de muncă, la cererea părţii interesate, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie.

(3) În cazul constatării nulităţii unor clauze de către instanţa judecătorească, partea interesată poate cere renegocierea acestora.

(4) Până la renegocierea clauzelor a căror nulitate a fost constatată, acestea sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul superior, după caz.”

90. Articolul 143 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 143. - (1) Contractele colective de muncă se încheie în formă scrisă, se depun şi se înregistrează prin grija părţilor, după cum urmează:

a) contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unităţi, al sectoarelor de activitate și național la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

b) contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă.

(2) Dosarul întocmit în acest scop va cuprinde:

a) contractul colectiv de muncă, în original, semnat de către părţi;

b) procesul verbal al negocierii, conţinând poziţia părţilor;

c) dovada de reprezentativitate a părţilor, în condiţiile prezentei legi;

d) împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea semnării contractului colectiv de muncă;

e) dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere.”

91. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 145. - (1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, sau după caz, inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia să înregistreze contractele colective de muncă în termen de trei zile lucrătoare de la depunere.

(2) În cazul în care se constată că în contractele colective de muncă există clauze convenite cu încălcarea dispoziţiilor art. 132, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, sau după caz, inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia să sesizeze în scris acest fapt părţilor contractante.”

92. Articolul 146 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 146. - (1) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate dacă:

a) părţile nu au depus dosarul în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (2);

b) nu sunt semnate de toţi reprezentanţii părţilor la negociere, mandataţi în acest scop.

(2) Contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnătura tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negocieri dacă:

a) unele organizaţii reprezentative ale organizaţiilor patronale sau ale organizaţiilor sindicale au fost invitate la negocieri şi nu s-au prezentat;

b) unele organizaţii reprezentative ale organizaţiilor patronale sau ale organizaţiilor sindicale, deşi au fost prezente la negocieri şi au fost de acord cu clauzele negociate, conform proceselor verbale, refuză să semneze;

c) unele organizaţii nereprezentative care au participat la negociere conform prevederilor art. 134 alin. 2, lit. a) refuză să semneze.”

93. Articolul 148 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 148. - (1) Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.

(2) Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă, constituie cauză pentru declanşarea conflictului de muncă şi atrage răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), părţile au dreptul de a introduce acţiune în executarea contractului colectiv de muncă şi la compensarea prejudiciului constatat.

(4)Acţiunea se introduce la instanţa judecătorească competentă în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale.”

94. Articolul 149 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 149. - (1) Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lor, în condiţiile legii, ori de câte ori părţile îndreptăţite convin acest lucru.

(2) Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică în scris organului la care a fost înregistrat şi devin aplicabile de la data înregistrării şi/sau publicării acestora în condiţiile prezentei legi sau de la o dată ulterioară, potrivit convenţiei părţilor.

(3) Prevederile art. 140 - 146 se aplică în mod corespunzător actelor adiţionale prin care se aduc modificări contractelor colective de muncă.”

95. Articolul 150 se abrogă.

96. La articolul 152, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„(1) Litigiile în legătură cu executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă sunt conflicte de muncă şi se soluţionează de către instanţele judecătoreşti specializate.”

97. După articolul 152 se introduce un articol nou, articolul 152¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 152¹. - Aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendată prin acordul părţilor semnatare.”

98. După art. 152¹ se introduce un articol nou, articolul 152² care va avea următorul cuprins:

„Art. 152². - Încetarea sau suspendarea contractului colectiv de muncă, va fi notificată în termen de 5 zile lucrătoare organului la care acesta a fost depus pentru înregistrare, prin proces verbal semnat de toate organizaţiile patronale reprezentative şi de toate organizaţiile sindicale reprezentative.”

99. După art. 152² se introduce un articol nou, articolul 152³ care va avea următorul cuprins:

„Art. 152³. - Contractele colective de muncă înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă la data intrării în vigoare a prezentei legi produc efecte până la data împlinirii termenului pentru care au fost încheiate.”

100. Articolul 153 se abrogă

101. Articolul 154 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 154. - (1) Raporturile de muncă stabilite între angajaţii şi angajatorii la care aceştia sunt încadraţi se desfăşoară cu respectarea prevederilor legale, precum şi în condiţiile negociate prin contractele colective şi individuale de muncă.

(2) Încălcarea de către una dintre părţi a obligaţiilor care îi revin potrivit alin.(1) atrage răspunderea juridică a acesteia.”

102. Articolul 155 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 155. - (1) Sunt conflicte de muncă conflictele dintre angajaţi şi angajatori cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

(2) Angajaţii şi angajatorii au obligaţia să soluţioneze conflictele de muncă prin bună înţelegere sau prin procedurile stabilite de prezenta lege.”

103. Articolul 156 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 156. - (1) Dreptul angajaţilor la negocieri colective, precum şi posibilitatea acestora de a declanşa conflicte de muncă sunt garantate de lege.

(2) Conflictele de muncă pot fi colective sau individuale.”

104. După articolul 156 se introduce un articol nou, articolul 156¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 156¹. - (1) Conflictul ce intervine între angajaţi şi angajatori şi/sau între organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale, după caz, în legătură cu începerea, desfăşurarea, încheierea negocierilor colective, precum şi cu aplicarea contractelor colective de muncă este conflict colectiv de muncă şi se soluţionează potrivit procedurilor reglementate prin prezenta lege.

(2) Fac excepţie de la dispoziţiile alin. (1) conflictele legate de constatarea nulităţii contractelor colective de muncă, a unor clauze ale acestora ori legate de constatarea încetării contractelor colective de muncă, a căror soluţionare este de competenţa secţiilor/completelor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă şi de asigurări sociale din cadrul tribunalelor judeţene/al municipiului Bucureşti.”

105. După articolul 156¹ se introduce un articol nou, articolul 156² care va avea următorul cuprins:

„Art. 156². - (1) Conflictele colective de muncă pot avea loc:

a) la nivelul angajatorilor;

b) la nivelul grupurilor de unităţi;

c) la nivelul sectoarelor de activitate;

d) la nivel naţional.

(2) Conflictele colective de muncă pot avea loc şi la nivelul unor subunităţi, compartimente, în măsura în care între partenerii la negocieri s-a convenit ca aceştia să îşi stabilească, în mod distinct, în contractul colectiv, condiţiile de muncă.”

106. Articolul 157 se abrogă.

107. Articolul 158 se abrogă.

108. Articolul 159 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 159¹. - (1) În conflictele colective de muncă la nivel de angajator, angajaţii sunt reprezentaţi de sindicatele reprezentative, potrivit legii.

(2) La nivelul angajatorilor la care nu există organizaţii sindicale reprezentative, iar angajaţii au ales, conform legii, persoanele care să îi reprezinte la negocieri, aceleaşi persoane îi reprezintă şi în cazul conflictelor colective de muncă.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte reprezentarea angajaţilor în cazul unor conflicte colective de muncă la nivelul subunităţilor sau al compartimentelor.”

109. Articolul 160 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 160. - (1) În cazul conflictelor colective de muncă la nivel de grup de unităţi şi de sector de activitate, angajaţii sunt reprezentaţi de organizaţiile sindicale reprezentative care participă la negocierile colective de muncă sau care sunt semnatare ale contractelor colective de muncă de la nivelurile respective.

(2) În mod corespunzător, în cazul conflictelor colective de muncă la nivel de grup de unităţi şi de sector de activitate, angajatorii sunt reprezentaţi de organizaţiile acestora care participă la negocierile colective de muncă sau care sunt semnatare ale contractelor colective de muncă de la nivelurile respective.”

110. Articolul 161 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 161. - Conflictele colective de muncă pot fi declanşate în următoarele situaţii:
a) angajatorul sau organizaţia patronală refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un astfel de contract sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;

b) angajatorul sau organizaţia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaţi sau de organizaţiile sindicale ;

c) angajatorul sau organizaţia patronală nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesională şi condiţiile de muncă;

d) în cazul eşuării negocierilor anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesională şi condiţiile de muncă;

e) în cazul neacordării în mod colectiv la minimum 20% dintre angajaţi, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, contracte colective şi individuale de muncă aplicabile.”

111. Articolul 162 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 162. - (1) În cazurile în care există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă la nivel de unitate, organizaţiile sindicale reprezentative sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, vor sesiza angajatorul despre această situaţie.

(2) În cazurile în care există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, organizaţiile sindicale reprezentative vor sesiza organizaţiile patronale despre această situaţie. Concomitent vor fi sesizate şi unităţile componente ale grupului de unităţi, în care organizaţiile sindicale au organizaţii membre.

(3) În cazurile în care există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă la nivel de sector de activitate, federaţiile sindicale reprezentative, vor sesiza organizaţiile patronale reprezentative la acest nivel sau, după caz, autorităţile administraţiei publice centrale. Concomitent vor fi sesizate şi unităţile componente ale sectorului de activitate în care federaţiile sindicale au organizaţii membre.

(4) În cazurile în care există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă la nivel naţional, confederaţiile sindicale reprezentative vor sesiza organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional. Concomitent vor fi sesizaţi toţi angajatorii din economia naţională, la nivelul cărora confederaţiile sindicale au organizaţii membre.

(5) Sesizarea se va face în scris, cu precizarea revendicărilor angajaţilor, a motivării acestora şi a propunerilor de soluţionare a acestora. Angajatorul sau organizaţia patronală este obligat/obligată să primească şi să înregistreze sesizarea astfel formulată.

(6) Cerinţa prevăzută la alin. (5) se consideră îndeplinită şi dacă revendicările angajaţilor sunt exprimate de către organizaţiile sindicale reprezentative sau de către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor, după caz, cu ocazia primirii de către angajator sau organizaţia patronală şi dacă discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.”

112. După art. 162 se introduce un articol nou, articolul 162¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 162¹. - (1) Angajatorul sau organizaţia patronală, după caz, are obligaţia de a răspunde în scris organizaţiilor sindicale sau, în lipsa acestora, reprezentanţilor angajaţilor, în termen de două zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.

(2) În cazul conflictelor de la nivel de grup de unităţi sau sector de activitate, obligaţia prevăzută la alin. (1) revine organizaţiilor patronale de la nivelurile respective sau, după caz, autorităţilor sau instituţiilor publice cu care se desfăşoară negocierea colectivă la aceste niveluri.”

113. Articolul 163 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 163 - (1) În situaţia în care angajatorul sau organizaţia patronală nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, organizaţiile sindicale nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se consideră declanşat.

(2) Informarea privitoare la declanşarea conflictelor colective de muncă şi a motivaţiei acestora, se transmite în scris de către organizaţiile sindicale sau reprezentanţii salariaţilor după caz, angajatorului sau organizaţiei patronale după caz, inspectoratelor teritoriale de muncă sau Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, după caz.”

114. Articolul 164 se modifică şi va avea următporul cuprins :

„Art. 164 - Pe durata valabilităţii unui contract sau acord colectiv de muncă angajaţii nu pot declanşa conflict colectiv de muncă, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 161.”

115. Articolul 175 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 175. - După declanşarea conflictului colectiv de muncă părţile pot hotărî, prin consens, iniţierea procedurii de mediere. ”

116. Articolul 176 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 176. - Mediatorii sunt aleşi de comun acord de către părţile aflate în conflict colectiv de muncă, dintre persoanele care au calitatea de mediator şi fac parte din Corpul de Mediere şi Arbitraj pentru Conflicte de Muncă. ”

117. Articolul 177 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 177. - (1) Corpul de Mediere şi Arbitraj pentru Conflicte de Muncă este o structură profesională compusă din persoane specializate în medierea şi arbitrajul conflictelor de muncă.

(2) Fiecare confederaţie sindicală şi patronală reprezentativă la nivel naţional, va propune o listă de cel mult câte 20 de persoane având pregătire superioară în domeniile tehnice, economice sau juridice în vederea numirii lor ca mediatori şi arbitri pentru conflictele de muncă.

(3) Persoanele astfel desemnate vor fi numite prin ordin al Ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în Corpului de Mediere şi Arbitraj pentru Conflicte de Muncă pe un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire.

(4) Componenţa nominală a Corpului de Mediere şi Arbitraj pentru Conflicte de Muncă se poate modifica la cererea organizaţiei care i-a propus.

(5) Modul de înfiinţare, organizare, finanţare, funcţionare, regimul incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese a Corpului de Mediere şi Arbitraj pentru Conflicte de Muncă se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului.”

118. După articolul 177 se introduce un articol nou, articolul 177¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177¹. - (1) Procedura de mediere a conflictelor colective de muncă se realizează conform legii;

(2) Durata medierii nu poate depăşi 30 de zile calendaristice calculate de la data la care mediatorul ales a acceptat medierea conflictului colectiv de muncă.

(3) Părţile aflate în conflict colectiv de muncă au obligaţia de a pune la dispoziţia mediatorului datele necesare pentru îndeplinirea misiunii sale. Mediatorul are dreptul să convoace părţile şi să le ceară relaţii scrise cu privire la revendicările formulate.

(4) La încheierea misiunii sale mediatorul are obligaţia să întocmească un raport cu privire la situaţia conflictului colectiv de muncă.

(5) Raportul va fi transmis fiecărei părţi, precum şi autorităţilor publice informate potrivit art. 163 alin. 2) şi va cuprinde, după caz:

a) modul de soluţionare a conflictului;

b) revendicările rămase în divergenţă;

c) propuneri de soluţionare a revendicărilor divergente.”

119. După articolul 177¹ se introduce un articol nou, articolul 177² care va avea următorul cuprins:

„Art. 177². - (1) Pentru activitatea depusă mediatorul va primi un onorariu, stabilit de comun acord între acesta şi părţile aflate în conflict colectiv de muncă.

(2) Onorariul se depune de către părţi la Corpul de Mediere şi Arbitraj, la data începerii procedurii de mediere.”

120. După articolul 177² se introduce un articol nou, articolul 177³ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177³. - (1) Pe întreaga durată a unui conflict colectiv de muncă, parţile aflate în conflict pot hotărî prin consens ca revendicările formulate să fie supuse arbitrajului.

(2) Hotărârile pronunţate de completul de arbitraj sunt obligatorii pentru părţi şi completează contractele colective de muncă.”

121. După articolul 177³ se introduce un articol nou, articolul 177⁴ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177⁴. - (1) Completul de arbitraj se compune din 1 sau 3 arbitri.

(2) În cazul în care fiecare parte desemnează un arbitru, cel de al treilea membru al completului se alege prin tragere la sorţi din lista membrilor Corpului de Mediere şi Arbitraj pentru conflicte de muncă.”

122. După articolul 177⁴ se introduce un articol nou, articolul 177⁵ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177⁵. - Anterior numirii în cadrul Corpului de Mediere şi Arbitraj pentru conflicte de muncă, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Justiţiei vor asigura membrilor Corpului, participarea la cursul de formare în domeniul medierii şi arbitrajului.”

123. După articolul 177⁵ se introduce un articol nou, articolul 177⁶ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177⁶. - Completul de arbitraj îşi desfaşoară activitatea de soluţionare a conflictului colectiv de muncă la sediul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sau, după caz, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă.”

124. După articolul 177⁶ se introduce un articol nou, articolul 177⁷ care va avea următorul cuprins:

„Procedura de lucru a completului de arbitraj se stabileşte printr-un regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului justiţiei care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

125. După articolul 177⁷ se introduce un articol nou, articolul 177⁸ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177⁷. - După stabilirea completului de arbitraj, părţile sunt obligate să depună la acesta întreaga documentaţie privind revendicările formulate şi susţinerea acestora.”

126. După articolul 177⁸ se introduce un articol nou, articolul 177⁹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177⁹. - (1) În termen de 5 zile calendaristice de la primirea documentaţiei prevăzute la art. 177⁸ completul de arbitraj are obligaţia să convoace părţile şi să dezbată împreună cu acestea conflictul colectiv de muncă, pe baza dispoziţiilor legale şi a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.

(2) Completul de arbitraj se pronunţă în termen de 5 zile calendaristice de la data încheierii dezbaterilor printr-o hotărâre irevocabilă.

(3) Hotărârea motivată se comunică părţilor în termen de 48 de ore de la pronunţare. Sub sancţiunea nulităţii, hotărârea trebuie însoţită de dovezile de convocare a părţilor.

(4) Hotărârea arbitrală face parte din contractul colectiv de muncă. Începând cu data comunicării hotărârii arbitrale conflictul colectiv de muncă încetează.”

127. După articolul 177⁹ se introduce un articol nou, articolul 177¹⁰ care va avea următorul cuprins:

„Art. 177¹⁰. - Pentru activitatea desfaşurată în soluţionarea unui conflict colectiv de muncă membrii completului de arbitraj primesc un onorariu care se stabileste potrivit art. 177² alin. (1) şi se plăteşte de către părţile în conflict, în mod egal, anterior începerii procesului de arbitraj. În situaţia în care nu se realizează acordul cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabileşte de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.”

128. Articolul 181 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Greva constituie o încetare colectivă şi voluntară a lucrului şi poate fi declarată pe durata desfăşurării conflictelor colective de muncă.”

129. Articolul 182 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 182. - (1) Greva poate fi declanşată numai dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţa angajatorului sau organizaţiilor patronale, cu cel puţin 48 de ore înainte.

(2) Înainte de declanşarea grevei, medierea şi arbitrajul conflictului colectiv de muncă sunt obligatorii numai dacă părţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.”

130. Articolul 183 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 183. - (1) Hotărârea de a declanşa greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul total al membrilor pe care organizaţieil sindicale respective îl au în unitatea sau, după caz, subunitatea/compartimentul respectiv.

(2) La angajatorii la care nu sunt organizaţii sindicale reprezentative, hotărârea de declanşare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puţin jumătate + 1 din numărul total al angajaţilor unităţii sau, după caz, ai subunităţii sau compartimentului în care s-a declanşat conflictul colectiv de muncă.”

131. Articolul 184 se abrogă.

132. Articolul 185 se abrogă.

133. Articolul 186 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 186. - (1) Pe lângă greva propriu-zisă, salariaţii au dreptul de a declanşa grevă de solidaritate.

(2) Greva de solidaritate poate fi declanşată în vederea susţinerii revendicărilor formulate de angajaţii din alte unităţi.

(3) Hotărârea de a declanşa greva de solidaritate poate fi luată de către organizaţiile sindicale reprezentative afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicală la care este afiliată organizaţia sindicală organizatoare.

(4) Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi şi trebuie anunţată în scris angajatorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data încetării lucrului.”

134. Articolul 188 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 188. - Pe durata în care revendicările formulate de angajaţi sunt supuse medierii ori arbitrajului aceştia nu pot declanşa grevă.”

135. Articolul 190 se abrogă.

136. La articolul 192, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 190. - (1) Angajaţii care nu participă la grevă îşi pot continua activitatea, dacă acest lucru este posibil.”

137. Articolul 193 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 193. - Organizatorii grevei împreună cu angajatorul au obligaţia ca pe durata acesteia să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi a instalaţiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau pentru sănătatea oamenilor.”

138. Articolul 194 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 194. - (1) Pe durata grevei angajatorul nu poate fi impiedicat să îşi desfăşoare activitatea de către angajaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia.

(2) Angajatorul nu poate încadra personal care să îi înlocuiască pe cei aflaţi în grevă.

(3) Pe durata conflictului colectiv de muncă, inclusiv a grevei, angajatorii nu pot efectua concedieri şi nu vor angaja personal în locul angajaţilor grevişti.”

139. Articolul 195 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 195. - Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, al angajatului se suspendă. Pe perioada suspendării, se menţin drepturile care decurg din contractul individual de muncă/raportul de serviciu, cu excepţia drepturilor de natură salarială, cu privire la care părţile pot conveni modalităţi de acordare/recuperare ulterior încheierii conflictului.”

140. Articolul 196 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 196. - Participarea la grevă sau organizarea acesteia, nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale angajaţilor, nu atrage posibilitatea sanctionarii salariatilor şi nu poate avea consecinţe negative asupra greviştilor sau asupra organizatorilor. ”

141. Articolul 197 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 197. - (1) În timpul grevei, părţile au obligaţia de a continua negocierile în vederea soluţionării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă.

(2) În cazul în care organizatorii grevei şi angajatorul sau organizaţiile patronale ajung la un acord, conflictul colectiv de muncă este soluţionat şi greva încetează.”

142. Articolul 198 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 198. - (1) În cazul în care greva este declanşată cu nerespectarea prevederilor din prezenta lege, greva poate fi declarată neconformă sau nelegală.

(2) Greva este neconformă dacă:

a) sesizarea adresată angajatorului privind premisele declanşării conflictului nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.162;

b) dacă greva a fost declanşată pentru motive diferite de cele care au stat la baza declanşării conflictului colectiv de muncă.

(3) Greva este nelegală dacă :

a) organizatorii nu fac dovada, la cererea instanţei, a declanşării grevei în condiţiile prevăzute de art. 183 ;

b) organizatorii nu au îndeplinit obligaţia de a anunţa angajatorul cu 48 de ore înainte de declanşarea grevei.”

143. Articolul 199 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 199. - (1) Dacă angajatorul apreciază ca greva a fost declarată sau se derulează cu nerespectarea legii, se va putea adresa instanţei cu o cerere prin care solicită constatarea neconformităţii sau a nelegalităţii grevei.

(2) Competenţa declarării grevei ca neconforme sau nelegale revine secţiilor sau completelor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă ale tribunalelor în a căror rază teritorială se află sediul sindicatului sau a organizaţiei sindicale organizatoare a grevei ori, în cazul în care organizatorii grevei sunt reprezentanţii salariaţilor, sediul unităţii.”

144. Articolul 200 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 200. - (1) Sub sancţiunea nulităţii, citaţia va fi comunicată părţilor cu cel puţin 3 zile înaintea datei judecăţii.

(2) Judecarea cauzei se face în regim de urgenţă.”

145. Articolul 201 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Declararea grevei ca neconformă atrage obligaţia organizatorilor grevei de a acoperi erorile constatate de instanţă în declanşarea grevei, în termen de 24 de ore de la comunicarea hotărârii.

(2) Hotărârea de declarare a grevei ca nelegală are ca efect obligaţia organizatorilor grevei de a înceta greva şi este executorie de la data comunicării. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în 10 zile de la comunicare.”

146. Articolul 202 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 202. - (1) Orice acţiune împotriva greviştilor sau organizatorilor grevei privitoare la daune este admisibilă numai în măsura în care angajatorul face dovada că angajaţii au continuat greva după comunicarea de către instanţa de judecată a hotărârii de declarare a grevei ca nelegală.

(2) În situaţiile prevăzute la alin.1 angajaţii grevişti şi organizatorii grevei răspund solidar pentru pagubele produse din vina lor prin continuarea unei greve declarate ca nelegale.”

147. Articolul 203 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 203. - (1) Nu pot declanşa grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar din Ministerul Apărării Naţionale, din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

(2) Personalul din transporturile aeriene nu poate declanşa grevă din momentul plecării în misiune şi până la terminarea acesteia.”

148. Articolul 204 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 204. - Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declanşa grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenţiile internaţionale ratificate de statul român.”

149. Articolul 205 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 205. - (1) În unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, în unităţile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrică, apă şi căldură, greva este permisă cu condiţia ca greviştii şi angajatorii să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală.

(2) Angajaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu pot declanşa greva cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei şi care să asigure funcţionarea instalaţiilor în deplină siguranţă.

(3) Funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, al administraţiilor publice locale şi al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot declanşa greva cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei şi să nu afecteze major liniştea şi ordinea publică.

(4) Obligaţiile ce revin greviştilor şi angajatorilor prevăzute de alin. (1), (2) şi (3) se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile sau, după caz, prin acordurile colective de muncă. În absenţa contractului colectiv de muncă/acordului colectiv de muncă, aceste obligaţii se stabilesc printr-un acord comun care se înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă, sau, după caz, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu 24 de ore anterior declanşării grevei.”

150. Articolul 206 se abrogă.

151. Articolul 207 se abrogă.

152. Articolul 208 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 208. - (1) Sunt conflicte individuale de muncă următoarele:

a) conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă şi a raporturilor de serviciu;

b) conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părţi prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncă şi a raporturilor de serviciu;

c) conflictele în legătură cu constatarea nulităţii contractelor individuale de muncă şi a raporturilor de serviciu ori a unor clauze ale acestora.

(2) Nu sunt considerate conflicte individuale de muncă, în sensul prezentei legi, conflictele dintre angajatori şi persoanele care prestează diferite activităţi acestora în temeiul altor contracte decât contractul individual de muncă sau a raporturilor de serviciu.”

153. Articolul 209 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 209. - Conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal - secţia/completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă.”

154. Articolul 210 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 210. - Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa angajatul. Cererile formulate de organizaţiile sindicale în numele membrilor lor pot fi adresate şi la tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are sediul organizaţia sindicală.”

155. După articolul 212 se introduce un articol nou, articolul 212¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 212¹. - În cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de către angajator, acesta are obligaţia, sub sancţiunea decăderii din probă, ca, până la prima zi de înfăţişare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectivă.”

156. După articolul 212¹ se introduce un articol nou, articolul 212² care va avea următorul cuprins:

„Art. 212². - La prima zi de înfăţişare, înainte de intrarea în dezbateri, instanţa are obligaţia de a încerca stingerea conflictului prin împăcarea părţilor.”

157. După articolul 212² se introduce un articol nou, articolul 212³ care va avea următorul cuprins:

„Art. 212³. - (1) În cazul în care judecata continuă, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenţă al judecării conflictelor individuale de muncă.

(2) În cazul conflictelor individuale de muncă, sarcina probei revine angajatorului.

(3) Instanţa poate să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie cu mai mult de 20 de zile administrarea acesteia.”

158. După articolul 212³ se introduce un articol nou, articolul 212⁴ care va avea următorul cuprins:

„Art. 212⁴. - (1) Hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.

(2) În situaţii deosebite pronunţarea poate fi amânată cel mult două zile.”

159. Articolul 213 se abrogă.

160. Articolul 214 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 214. - (1) Hotărârile instanţei de fond sunt definitive şi executorii de drept.

(2) Hotărârile motivate ale instanţei de fond se redactează şi se comunică părţilor în termen de cel mult 15 zile de la pronunţare.”

161. După articolul 215 se introduce un articol nou, articolul 215¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 215¹. - (1) În caz de admitere a recursului, instanţa va judeca în fond cauza.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele situaţii:

a) soluţionarea cauzei de instanţa de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţă;

b) judecarea pe fond a avut loc în lipsa părţii care nu a fost legal citată;

c) instanţa de fond a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei.”

162. Articolul 217 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 217. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:

a) încălcarea prevederilor prevăzute la art. 7 alin. (2), cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei;

b) încălcarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.

c) neîndeplinirea de către angajatori sau organizaţiile acestora a obligaţiilor prevăzute la art. 129¹ alin. (1) şi (3), art.133 alin.(3) şi art.140, alin. (1), (2), (4) şi (5), cu amendă cuprinsă între 20.000 şi 50.000 de lei;

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă.

(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 217 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completărileulterioare.”

163. Articolul 218 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 218 - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:

a) împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;

b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi sau numiţi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;

c) fapta funcţionarului care, cu rea-credinţă, determină înregistrarea unui contract colectiv de muncă sau a unui act adiţional la un contract colectiv de muncă, deşi acesta nu îndeplineşte condiţiile legale ori determină neînregistrarea unui contract colectiv de muncă sau a unui act adiţional la un contract colectiv de muncă, deşi acesta îndeplineşte condiţiile legale;

d) neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind respectarea obligaţiilor asumate prin contractele colective de muncă, în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată;

e) neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat;

f) neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată;

g) fapta persoanei care, prin ameninţări ori prin violenţe, împiedică sau obligă un angajat sau un grup de angajaţi să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei,

(2) Pentru faptele prevăzute la alin. 1, lit. d) - f), acţiunea penală este pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau a organizaţiei sindicale la care aceasta este afiliată, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală şi stinge acţiunea civilă.”

164. La articolul 219, alineatele (2) – (4) se abrogă

165. Articolul 221 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 221. - (1) Reprezentativitatea constatată potrivit legii produce efecte pe o perioadă de patru ani de la data la care hotărârea judecătorească de constatare a rămas definitivă.

(2) Hotărârile judecătoreşti rămase definitive prin care se constată reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi organizatiilor sindicale în condiţiile prezentei legi, se comunică din oficiu Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care va ţine evidenţa acestora.”

166. Articolul 222 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 222. - ( (1) Reprezentativitatea unei organizaţii patronale sau sindicale poate fi contestată în instanţă de către o altă organizaţie patronală, respectiv sindicală, constituită şi reprezentivă la acelaşi nivel, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de reprezentativitate.

(2) Contestaţia se depune la instanţa judecătorească care a constatat reprezentativitatea.”

167. După articolul 222 se introduce un articol nou, articolul 222¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 222¹. - ( (1) Funcţiile îndeplinite de persoanele alese sau numite în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale sau patronale nu sunt funcţii de demnitate sau funcţii publce.

(2) Reprezentanţii confederaţiilor patronale sau sindicale aleşi conform legii, în consilii de administraţie tripartite sau în alte structuri bi şi tripartite nu exercită demnităţi sau funcţii publice pe perioada mandatului şi nu se află în stare de incompatibilitate sau conflict de interese.”

168. După articolul 222¹ se introduce un articol nou, articolul 222² care va avea următorul cuprins:

„Art. 222². - Toate actele de procedură întocmite potrivit dispoziţiilor prezentei legi sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar.”

169. Articolul 223 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 223. - (1) Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi organizaţiilor sindicale, constatată anterior intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produce efectele până la expirarea termenului pentru care a fost constatată prin hotărâre judecătorească, dacă îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege.

(2) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate conform prevederilor alin. 1 este prezumată până la proba contrarie.

(3) Proba contrarie se poate face numai cu o hotărâre judecătorească definitivă.

(4) Acţiunea în constatarea neîndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate poate fi formulată numai de către o organizaţie reprezentativă la același nivel, după cum urmează:

a) de către organizaţiile patronale, în cazul organizaţiilor patronale;

b) de către organizaţiile sindicale, în cazul organizaţiilor sindicale.

(5) Acţiunea se depune la instanţa competentă potrivit prezentei legi să constate reprezentativitatea organizaţiei în cauză.”

170. După articolul 223 se introduce un articol nou, articolul 223¹ care va avea următorul cuprins:

„Art. 223¹. - (1) Contractul colectiv de muncă la nivel naţional, inclusiv anexele sale şi, după caz, actele adiţionale prin care se modifică,,se publică în Monitorul Oficial, Partea a V-a. După publicare, anexa cu sectoarele de activitate se comunică prin grija părţilor la Registrul Comerţului şi Institutul Naţional de Statistică, şi se publică atât pe site-ul Registrului Comerţului, cât şi pe site-urile confederaţiilor semnatare.

(2) Criteriul de apartenenţă a unei unităţi la un sector de activitate este cel al obiectului principal de activitate, conform codului CAEN.

(3) La înregistrarea oricărei unităţi noi sau la schimbarea obiectului principal de activitate a unei unităţi, Registrul Comerţului îi va comunica acesteia sectorul de activitate în care se încadrează conform obiectului principal de activitate declarat.„

Art. II. - (1) Până la încheierea Contractului colectiv de muncă la nivel național, sectoarele de activitate vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național.

(2) Hotărârea Guvernului privind stabilirea sectoarelor de activitate potrivit alin. (1) va fi publicată în Monitorul Oficial în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. III. - Legea nr. 62/2011a dialogului social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 201, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. IV. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Hotărârea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 565 din 16/08/2007, se abrogă.

Pagini

Spitalul Clinic judetean de Urgenta Craiova

Sindicatul ''Unimedical'' Craiova

luni, 29 aprilie 2013

marți, 23 aprilie 2013

INFORMARE MEMBRII

marți, 9 aprilie 2013

LEGE nr. 62 din 10 mai 2011 a dialogului social

Arhiva

Inregistrare

căutati pe acest blog

Pagini

Spitalul Clinic judetean de Urgenta Craiova

Sindicatul ''Unimedical'' Craiova

luni, 29 aprilie 2013

marți, 23 aprilie 2013

INFORMARE MEMBRII

marți, 9 aprilie 2013

LEGE nr. 62 din 10 mai 2011 a dialogului social

Abonaţi-vă la acest Blog

căutati pe acest blog